​

Prezentarea cadrului geografic 

       Tara Barsei (in germana ,,Burzenland”, iar in maghiara ,, Barcasag”) este o regiune istorica si etnografica, localizată în S-E Transilvaniei, numita si ,,Depresiunea Curburii Carpatice” ; aceasta regiune este dispusă în jurul Brașovului.   

    Denumirea provine de la raul Barsa (Mare), formată din cei doi afluenti (doua Brate) Barsa Grosetului si Barsa Tamasului, care mai apoi se varsa in Olt. 

    Din punct de vedere geografic, Tara Barsei este o depresiune dispusa in interiorul arcului Carpatic, avand avand limite localitatile: Bran la sud, Apata la nord, Vladeni la vest si Prejmer la est.Localitățile ce fac parte din Tara Barsei sunt : Prejmer, Harman, Sanpetru, Bod , Halchiu, Feldioara, Crizbav, Dumbravita, Cristian, Vulcan, Sinca , Poiana Marului, Haghig, Valcele, Ghimbav,  Brasov.

Prezentarea Comunelor

Prejmer:

(Tartlau Prajmar, Presmer, Torteln, Tartlen, Tortalen, Prazsmar). Data fondarii si originea asezarii nu sunt cunoscuta. Cu toate acestea, localitatea Prejmer este situata in partea rasariteana a Tarii Barsei, la N-E de Brasov, iar prima sa atestare documentara dateaza din anul 1213, in timpul regelui maghiar Andrei al II-lea , care printr-un act dadea dreptul preotilor catolici sa ridice de la locuitori a zecea parte din produse. O atestare certa apare intr-un document din anul 1240, emis de regele Bela al IV-lea prin care Prejmerul, alaturi de Feldioara, Sanpetru si Harman sunt oferite spre administrarea ordinului cistercienilor.

Fiind cea mai bogata asezare din Tara Barsei in ape freatice , localitatea a fost supranumita ,,Satul cu o mie de izvoare”.

 

Harman

(Herman, Huntschprich, Honigberg, traducere: ,,Muntele mierii”, Szaszhermany, Mons Mellis) .Este un sat din estul judetului Brasov, la cca 10 km spre est de municipiul Brasov .Prima atestare documentară a acestei comune datează incepand cu 21 martie 1240, la 15 ani dupa alungarea Cavalerilor Teutoni 

 

Sanpetru: 

(Sant Petru, Pittersbarch, Pitersbary, Petersberg, Petersdorf, Petersburg, Barcaszentpeter , Szentpeter).Localitatea se afla in jud. Brasov, aceasta fiind atestata documentar din anul 1240 sub numele de Mons Sancti Petri ; localitatea este infiintata insa mai devreme, in timpul stapanirii teutonice de catre ,,grupul celor 100” de prejmereni.Localitatea a suferit mai multe incendii in urma carora arhiva satului a fost distrusa (ex. Incendiul din 1625).La 25 august 1937 ia fiinta prima scoala de instructori planoristi din Romania , pe aerodromul de la Sanpetru

 

Bod:

(Bota, Botfalu, Brendorf Bronjderf, Brannderf, Bringendorf, Brignendorf, Botfalva).  Asezata in partea de nord a Tarii Barsei (Barsa de Jos), comuna se invecineaza cu satele Araci Ariusd si com. Harman la est, cu Halchiu si Stupini, la vest, cu Sanpetru, la sud, si Feldioara , la nord. Existenta asezarii este stabilita de arheologi ca datand inca din perioada neolitica. Prima mentiune documentara dateaza din jurul anului 1211, cand la Bod au fost colonizati sasii din Rin si Mosel.Localitatea capata denumirea de Brenndorf= Satul ars in urma incendierii acesteia de catre tatari. In 1889 a luat fiinta Fabrica de Zahar Bod, odata cu ea infiintandu-se si Colonia Bod.

 

Halchiu:

(Heltie, Heltia, Haltsdref, Haaljtsdref, Heldsdorf, Heldesdorf, Heltesdorf,, Holtoveny, Helteveny). Traditia plaseaza inceputurile asezarii undeva intre alungarea cavalerilor teutoni din zona, in 1225, si maria invazie a tatarilor din 1241.Prima mentiune documentara a satului dateaza din 1377, cand Brasovului si Tarii Barsei le sunt oferite privilegii regale.

 

Feldioara:

(Foldvar, in traducere ,,Cetatea de Pamant”, Merienburg, in traducere ,,Cetatea Mariei”, in latina ,,Castrum Sancte Maria”).Localitatea este atestata documentar in anul 1240 sub numele de Castrum Sancte Maria. In 1854 ,localitatea primeste numele de Feldioara.

 

Crizbav:

(Kriszbich, Krebsbach, Kriesbach, Kreisbach, Kripobach, Krizba, Rakospatak). Provine din sasescul Krebsbach care a fost tradus din maghiara (Rakospatak), insemnand paraul cu raci. Localitatea a fost intemeiata in sec. XIV. Comuna este situata la 24 km de Brasov, in partea sudica a Muntilor Persani. Aceasta se invecineaza la nord cu comunele Comana si Maierus, la est cu Feldioara, la sud cu Halchiu si la vest cu comunele Dumbraviyta si Părău.

 

Dumbravita:

(fost Diug, Rogmezo). Prima atestare documentara dateaza din 1470.

 

Cristian:

(Keresztenyfalva, Neustadt, Noscht, Naerst, Neustadt, Neustadt in Burzenland, Keresztenyfalva). Este situat la 9 km de municipiul Brasov, in drum spre Bran (pe DN 73).Satul Cristian se invecineaza cu orasul Ghimbav la nord, cu municipiul Brasov la est si cu orasul Rasnov la sud si vest.Este infiintat in prima jumatate a secolului al XII-lea de colonistii germani (ulterior deveniti sasi ), iar in 1362, Cristianul este pentru prima oara mentionat ca Krestyengalu, intr-o scrisoare a regelui Ludovic de Anjou.

 

Vulcan:

(Vâlcândorf, Wulkendref, Wolkendorf, Volkany, Szaszvolkany).Detine depozite de minerale de carbune si lignit. In sec. XIII este mentionat pentru prima data ca Vulcan, care a evoluat ulterior catre o comunitate bine inchegata, in ciuda navalililor, bataliilor , epidemiilor, emigrarilor ( 1907 in SUA), voctimelor de razboi, ori deportarilor (1945 in URSS). Urmatoarea mentiune a localitatii dateaza din 1377. Dupa distrugerea asezarii in 1611, de catre armatele lui Gabriel Bathony, Vulcanul a fost reconstruit din temelii. Sec. XIX a adus o serie de facilitati orasului: cladiri administrative, scoli, mori, abatoare, fabrica de electricitate etc..

 

Sinca:

Sinca Noua a primit indicatorul de sat european pentru ridicarea unei biserici, introducerea telefoniei mobile, a unei retele de distributie a gazului metan, reabilitarea caminului cultural si pentru infratirea cu o comuna din Germania. In cadrul planului de dezvoltare durabila a jud. Brasov , localitatea Sinca Noua face martea din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alaturi de comunele Comăna, Părău, Şercaia, Şinca si Mândra, scopul fiind promovarea regiunii si dezvoltarea de proiecte comune. 

Sinca Veche este situata la 45 de km de Brasov si 22 km de Fagaras. Bisericile rupestre din complexul monahal de la Sinca Veche se inscriu in lista celor mai vechi monumente feudale romanesti.

 

Poiana Marului:

Sec. XVII, a fost cumparata de locuitorii din Vistea de Jos.Localitatea este cunoscuta pentru atelierul de vara al artistului Ion Dumitriu si pentru grupul Poiana Marului , ce cuprinde artisti precum Horia Bernea, Teodor Moraru, Teodor Rusu etc.

 

Haghig:

(Hidveg, Furstenburgn Heghig, Haghig, Higic, Hidveg, Firstenbrich, Furstenberg, Furstenburg). Este un sat din partea de vest a Depresiunii Barsei. 

 

Valcele:

(in maghiara Elopatak). Comuna formata din satele Araci, Ariusd, Hetea si Valcele. Prima atestare a satului Ariusd dateaza din anul 1468. Satul Hetea este populat in majoritate de cetateni romi care desfasoara activitati traditionale (culesul ciupercilor si al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din rachita si lemn). Comuna Valcele se afla situata in partea sud-vestica a judetului.

 

Ghimbav:

(Wedjebich, Vedjembich, Wiedenbach, Vidombak, Weidenbach). Ghimbavul a fost mentionat pentru prima data in anul 1342, an in care , probabil, a fost fondat de colonistii germani. Din anul 1422, la fel ca toata Tara Barsei , asezarea apartinea pamantului craciesc. Multe secole la rand , locuitorii au fost in mare parte sasi.

 

Context Etnografic:

      In contextul istoric afla ca , Regele Andrei al II-le al Ungariei a dat regiunea Cavalerilor Teutoni cu scopul de a apara granita Regatului Ungariei, in partea Sud-Estica.Acestia si-au marcat teritoriul atat prin constructia castelelor si cetatilor din zona (ex: Cetatea Feldioarei), cat si prin convertirea romanilor la catolicism.Dar n in anul 1224 cavalerii au incercat sa iasa de sub stapanirea maghiarilor, dorind sa se subordoneze direct Scaunului Papal,fapt ce l-a determinat pe     Regele Andrei sa-i evacueze in anul 1225.

      Ulterior, Tara Barsei a suferit sase invazii ale tatarilor in primul secol de la formarea acestor asezari(1241-1345). Colonistii germani au raman in Tara Barsei pana in sec. XX, formand un important district, atat din punct de vedere militar , cat si economic.

Datorita invaziilor pe care le-a suferit, Tara Barsei a purtat mereu ampenta comunitatilor care au trait pe acest pamant, iar acest aspect se oglindeste cu usurinta atat in obiceiuri si traditii, in port , cat si in latura cilinara.

     O importanta deosebita o au mestesugurile, deoarece acestea reprezentau modalitatea prin care locuitorii isi castigau existenta.Astfel, s-au format numeroase centre pentru:

-centru de ceramica la Tohanu Nou, cunoscut pentru motivele specifice dispuse in spirala sau sub forma de stea, in nuante de albastru

-centrul de ceramica de la Brasov, care, pe langa multitudinea de vase prin care s-a remarcat ca forma, este cunoscut pentru motivele specifice:laleaua, pomul vietii si floarea soarelui, care sunt intalnite si in cusaturile de pe haine.

     Prelucrarea lemnului a reprezentat de asemenea un mestesug foarte important , mai ales in zonele unde se practica oieritul.Tehnicile erau variate,iar obiectele foarte diverse :amintim portile mocanesti din Sacele, obiecte casnice precum linguri, polonice, sau orgamentele din lesmn din gospodariile din zona Branului. Lazile ca obiecte de mobilier, decorate fie prin cioplire (la Bran), fie prin pictura specifica zonei Brasovului, cu motive florale , policrome.

      Pictura se remarca si ea, nu doar din punct de vedere decorativ, pe obiecte de ceramica si mobilier, ci si pe icoane. Astfel, Scheiul este cunoscut fiind cel mai renumit centru de pictura a icoanelor , inice prin coloritul lor viu (rosu,verde,albastru si alb).

      Fie ele pentru port, pentru uz gospodaresc, ori pentru decorul de interior al locuintelor, tesaturile au reprezentat un mestesug de baza in randul taranilor.Cele mai cunoscute centre sunt cele de la Bran, Sacele si Brasov(Darste).

      Cromatica specifica Tarii Barsei este rosu-visiniu, rosu cu negru pe fond alb, albastru inchis,iar specific zonei Branului erau si marginile portocalii ori galbene.Aceste culori apar atat in tesaturile din casa (paturi,cuverturi, stergare) ,cat si in portul popular.

 

Portul popular din Tara Barsei

   Putem spune ca este un port care difera de la o localitate la alta, tocmai datorita minoritatilor care au convietuit in aceste locuri. 

   Astfel , in zona Brasovului (zona Schei) si in Sacele , portul prezinta puternice influente urbane.Materialele folosite mai ales la costumele femeiesti sunt unele scumpe, precu,m matase sau brocart, din care se faceau rochiile si laibărele.Nu doar materialul era cel care arata ,,fastul”, ci si abundenta lui; de aceea rochiile erau foarte largi, pe veste (laibare) erau cusuti bumbi(nasturi de argint), iar bariele se petreceau in fata si erau incheiate cu paftale de metal, batute cu pietre scumpe. Bluzele erau foarte fine, de culoare alba, iar pe cap purtau marama de matase, care se prindea si aceasta cu ace batute cu pietre.In picioare purtau pantofi sau ghete. In functie de statutul social sau de momentul purtarii, femeile se gateau si cu salbe la gat.

   Barbatii, insa, au adoptat un port destul de simplu, format din camasa alba, cioareci de postav, vesta si laibar, amnbele gatite cu bumbi de argint, caciula neagra, iar in picioare cizme sau ghete.

    Un loc aparte il ocupa portyl junilor, care, in functie de grupul pe care-l reprezinta, se poate modifica.(se face referire la portul barbatesc). Unul dintre elementele identificatoare ale celor sapte grupuri de juni o reprezinta caciula (fiecare poarta o gateala diferita).

    

    Costumul popular din zona Branului contine puternice influente din zona Muscelului.Femeile poarta fote rosii sau albastre, cu vărgi dispuse vertical, in galben si negru, sau fote cu pulpene (drepte in fata si crete in spate), ie cu maneca lunga, uneori rasucita (la femeile mai instarite), care se incheie in pumnisori( sau bratara). Tot in zona Branului se purta camasa foarte subtire, bogat ornamentata cu paiete, peste care se punea vesta de catifea, cusuta cu paiete si margele. Pe cap purtau marama sau palarie.

Portul barbatesc era simplu, alcatuit din camasa alba cu vargi portocalii si/sau negre, cioareci din postav, vesta, la brau se incingeau cu chimir de piele, iar pe cap purtau palarie sau caciula.

 

     In satele din jurul Brasovului, Precum prejmer, Harman, Bod, Feldioara, Halchiu etc, costumul romanesc nu apare deoarce acestea au fost locuite de sasi.

    Portul sasilor cuprinde cateva elemente caracteristice specifice Tarii Barsei: cilindru de catifea neagra, purtat de fete pe cap, cu panglici rosii care atarna lung pe spate, scufita neagra de catifea care era purtata de femeile maritate si care se lega sub barbie, fustele largi peste care se punea sortul din dantela, bogat ornamentat. Pieptarele din catifea neagra sau din material albastru aveau brodate fire cu flori sau spice de grau. La brau purtau curele asemanatoare portului din Schei.

Barbatii imbracau pantaloni negri, camasi albe si cravata din catifea neagra, brodata cu motive florale si spice de grau, manta (palton) dichisit cu margini metalice la piept, iar pe cap palarie.

 

Obiective turistico-culturale:

Atat datorita pozitiei geografice , cat si a istoriei vaste pe care o are la baza, Tara Barsei, prin marturiile trecutului, impreuna cu patrimoniul imaterial al zonei (traditii, obiceiuri, evenimente etc) beneficiaza de o baza solida pentru practicarea turismului cultural istoric. Elementele de arhitectura ,folclor si arta populara cunosc o mare diversitate, datorita dezvoltarii prin convietuirea si interactiunea cu vechile vetre romanesti si cu populatii ce apartin de etniile germana si maghiara.

Astfel, ca si puncte de reper pentru turismul cultural istoric , sunt remarcate Biserica Neagra , Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului , Prima Scoala Romaneasca(astazi muzeu), ansamblul de fortificatii cu turnuri de parare (Turnul alb si Turnul Negru), bastioane (Bastionul Tesatorilor, Bastionul Graft), porti (Poarta Ecaterinei), Piata Sfatului cu Casa Sfatului( care adaposteste acum Muzeul Judetean de Istorie), Cetatuia Brasov. Alte repere/ obiecte turistice din jurul Brasovului sunt contituite de patrimoniul cultural al vechilor comunitati sasesti, aici incadrandu-se bisericile fortificate, cetatile, ca de exemplu Cetatea Rasnov ,Cetatea Rupea, Feldioara , Castelul Bran , Biserica Fortificata din Harman , Biserica Fortificata din Prejmer (este una dintre cele mai vaste si bine pastrate biserici cu incinta fortificata din Transilvania ), Biserica Evanghelica din Bod etc..

    Numeroase evenimente cultural-spirituale au loc anual si faciliteaza o dezvoltare durabila. Printre acestea sunt incadrate targurile de Craciun, concertele de orga din cadrul Bisericii Negre (ex. Organ Nights), evenimente ca Festivalul de Muzica Barcensis , Festivalul Clatitelor Prejmer, Parada Junilor (organizata la o saptamana dupa Pastele Ortodox). Ca si elemente de dezvoltare durabila , care nu sunt cunoscute in proportii la fel de mari ca cele mentionate mai sus, se numara Muzeul Satului de la Harman si expozitiile de costume si porturi traditionale tinute la Bod.
 

Webografie:

 

https://birsan.weebly.com/tara-birsei.html

http://www.brasovtourism.eu/upload/files/turism_si_dezvoltare_durabila-o_strategie_pentru_brasov.pdf

https://tinutulbarsei.files.wordpress.com/2018/09/sdl-tinutul-barsei-unitati-de-bonusare.pdf

 

Bibliografie:

NICOLAE STOICESCU(2012), REPERTORIUL BIBLIOGRAFIC AL LOCALITATILOR SI MONUMENTELOR MEDIEVALE DIN TRANSILVANIA, VOL. I , ED. ANDREIANA

 

NICOLAE STOICESCU(2013), REPERTORIUL BIBLIOGRAFIC AL LOCALITATILOR SI MONUMENTELOR MEDIEVALE DIN TRANSILVANIA, VOL. II , ED. ANDREIANA

 

PROF. IOAN HALMAGHI(2001), PREJMERUL MEDIEVAL, ED. LUX LIBRIS

 

ALBUM MONOGRAFIE PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMAN PREJMER-SACELE (2021), ED. ANDREIANA